Drepturile copilului sunt reglementate de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite, prin Convenția asupra Drepturilor Copilului, la data de 20 noiembrie 1989. Convenția a fost asumată și de România prin adoptarea Legii nr. 18/1990 pentru ratificarea Convenției cu privire la drepturile copilului (publicată în Monitorul Oficial nr. 314 din 13 iunie 2001). Documentul definește drepturile și principiile dezvoltării normale a unui copil.

Copiii au drepturi oriunde s-ar afla – acasă la părinții naturali, în familii substitutive, în instituții de îngrijire sau la școală. Părinții și familiile, grupurile profesionale care lucrează cu copiii, dar și orice cetățean responsabil ar trebui să știe de existența acestor drepturi. Polițiștii și judecătorii sunt cei care au sarcina să aplice legea, dar toată lumea (în special cine lucrează cu copiii) are obligația să raporteze cazuri de abuz sau neglijență îndreptate asupra copiilor. Autoritățile publice locale și centrale au obligația de a garanta și promova drepturile copilului.

În România, drepturile copilului fac în prezent obiectul Legii 272/2004, o lege aflată în concordanță cu convențiile internaționale în domeniu. În țara noastră, autoritățile publice, organismele private autorizate, precum și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului sunt obligate să respecte și să garanteze drepturile copilului stabilite prin Constituție și lege, în concordanță cu prevederile Convenției.

Cele mai importante drepturi prevăzute de Legea 272/2004:

Dreptul la identitate: Copiii au dreptul să li se stabilească si să-și păstreze identitatea. După naștere, sunt înregistrați și au dreptul la un nume, la o cetățenie, au dreptul să-și cunoască părinții și să fie îngrijiți, crescuți și educați de către aceștia. Statul este obligat să ia măsuri urgente pentru restabilirea identității unui copil, în cazul lipsirii ilegale de către aceasta.

Dreptul de a menține relații cu părinții și rudele: Orice copil este îndreptățit, potrivit Legii nr. 272/2004, să mențină relații personale și contacte directe atât cu părinții săi, cât și cu rudele și celelalte persoane față de care se simte atașat. Acesta nu poate fi împiedicat să aibă relații personale cu bunicii, frații, surorile sau cu alte persoane alături de care a avut parte de viața de familie.

Dreptul de a menține relații cu părinții, în caz de separare: De asemenea, copiii au dreptul să mențină relații personale și contacte directe cu părinții lor în situația în care aceștia sunt separați printr-o măsură dispusă in condițiile legii. Aceeași regulă se aplică și în cazul în care părinții locuiesc în state diferite.

Dreptul la imagine: Fiecare copil este îndreptățit să-i fie protejată imaginea publică și viața intimă, privată și familială. Folosirea sau expunerea copiilor pentru obținerea de avantaje personale/instituționale sau pentru influențarea deciziilor autorităților nu sunt permise.

Dreptul la libertate de exprimare: La fel ca orice alt cetățean al României, copilul are dreptul la libertate de exprimare. „Libertatea copilului de a căuta, de a primi și de a difuza informații de orice natură, care vizează promovarea bunăstării sale sociale, spirituale și morale, sănătatea sa fizică și mentală, sub orice formă și prin orice mijloace la alegerea sa, este inviolabilă”, dispune actul normativ. Părinții trebuie să asigure acestora informații, explicații și sfaturi, precum și să le permită să-și exprime punctul de vedere, ideile și opiniile. Totodată, orice copil capabil de discernământ are dreptul să-și exprime liber opinia asupra problemelor care-l privesc.

Dreptul la libertate de gândire, de conștiință și de religie: Libertatea de gândire, de conștiință și de religie este, de asemenea, un drept garantat al copilului. Părinții pot îndruma copilul în alegerea unei religii, însă nu-l pot obliga să adere la una.

Dreptul la respectarea personalității și individualității: Copiii au dreptul la respectarea personalității și individualității lor, se mai arată în document, iar aceștia nu pot fi pedepsiți fizic sau nu pot fi supuși altor tratamente umilitoare/degradante. Orice măsură prin care se urmărește disciplinarea copilului poate fi stabilită doar în acord cu demnitatea acestuia. Totodată, dacă i se incalcă drepturile fundamentale, copilul este indreptățit să depună singur plângeri.

Dreptul de a crește alături de părinți: Legea stabilește că fiecare copil are dreptul de a trăi alaturi de părinții săi, aceștia fiind responsabili în egală măsură pentru creșterea lui și pentru asigurarea unor condiții care să permită dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală și socială.

Dreptul la sănătate și bunăstare: Copiii sunt indreptățiți să se bucure de cea mai bună stare de sănătate pe care o pot atinge si sa aiba parte de serviciile medicale si de recuperare necesare in acest sens. In acelasi timp, acestia trebuie sa beneficieze de un nivel de trai care sa le permita dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala si sociala. „Parintilor sau, dupa caz, reprezentantilor legali, le revine responsabilitatea de a asigura cele mai bune conditii de viata necesare cresterii si dezvoltarii copiilor; parintii sunt obligati sa le asigure copiilor locuinta, precum si conditiile necesare pentru crestere, educare, invatatura, pregatire profesionala, precum si un mediu de viata sanatos”, scrie in Legea drepturilor copilului.

Dreptul la educație: Orice copil are dreptul de a primi o educație care să-i permită dezvoltarea, în condiții nediscriminatorii, a aptitudinilor și personalității sale. Părinții sunt cei mai în măsura să aleagă felul educației ce va fi dată copiilor lor și sunt obligați prin lege să-i înscrie la școala, precum și să se asigure că aceștia vor frecventa constant cursurile. Totodată, copilul este îndreptățit la odihnă și vacanță.

Sancțiunile aplicabile părinților, în cazul nerespectării drepturilor copiilor, încep de la 500 de lei și ajung până la 10.000 de lei.

Cum sunt protejați copiii în România

Direcția de Protecție a Copilului, componentă a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), este autoritatea care se axează pe intervenția specializată și dezvoltarea serviciilor adecvate pentru acordarea de asistență și protecție copilului aflat în dificultate și familiei acestuia, prin toate formele și mijloacele prevăzute de lege.

DGASPC are responsabilități în cazurile de abuz, rele tratamente, neglijare sau exploatare, inclusiv exploatare prin muncă, trafic de copii, repatrierea și reintegrarea socială a copiilor neînsoțiți, respectiv acordarea de servicii de sprijin în funcție de nevoi. Aceste responsabilități sunt complementare cu cele ale consiliilor locale. Din acest motiv este esențial ca DGASPC și consiliile locale să aibă o strânsă colaborare. În situația copiilor ai căror părinți divorțează, DGASPC poate juca un rol complementar față de autoritatea tutelară. Există însă neconcordanțe cu privire la metodologiile de lucru ale celor două instituții (de exemplu, cu privire la metodologia efectuării anchetelor sociale) deoarece nu există norme metodologice de aplicare a Legii 272/2004.

Direcția de Protecție a Copilului cuprinde: Serviciul de tip familial, Serviciul Evaluare Complexă, Compartiment Adopții, Compartiment Monitorizare, Serviciul Consiliere și Sprijin pentru Părinți și Copii, Compartiment Telefonul Copilului, Serviciul de Asistență Maternală, Serviciul de Coordonare și Informare pentru Copiii Străzii, Compartiment Delicvență Juvenilă, Compartiment Trafic Persoane, Servicii Alternative (Adăpost de Noapte Pentru Copiii Străzii, Adăpostul de Zi și de Noapte pentru Copiii Străzii), Serviciul Rezidențial Copii (centre de plasament, Centrul de Primire a Copilului în Regim de Urgență, Centrul de Primire în Regim de Urgență Copil Abuzat, Centrul Maternal, Complex de servicii comunitare).

Surse:

Lege5.ro
Wikipedia

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s