Aproximativ 80 de milioane de persoane care trăiesc în Uniunea Europeană au o dizabilitate, iar multe dintre acestea se confruntă cu obstacole în viaţa de zi cu zi. Guvernele trebuie să aibă în vedere nevoile persoanelor cu dizabilități în toate politicile, programele şi acţiunile lor. Conform ”Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD)”, atunci când responsabilii politici elaborează o nouă politică, de exemplu, în domeniul educaţiei, ei analizează modul în care aceasta ar putea afecta persoanele tinere cu dizabilități, asigurându-se că nevoile acestora sunt luate în considerare. În mod evident, responsabilii politici trebuie să aplice aceste principii nu doar în legile noi, ci să se și asigure că legile existente devin incluzive şi garantează satisfacerea nevoilor persoanelor cu dizabilități.

De asemenea, guvernele adoptă legi care promovează egalitatea, punând capăt tuturor formelor, directe şi indirecte, de discriminare împotriva persoanelor cu dizabilități. Nicio persoană nu poate acţiona în mod discriminatoriu; nici statul, nici întreprinderile, nici persoanele fizice! Discriminarea nu este întotdeauna directă, precum refuzul direct de a angaja pe cineva din cauza unei dizabilități a persoanei respective. Discriminarea poate fi şi indirectă, precum lipsa unei căi de acces în clădiri pentru scaunele cu rotile sau luarea de decizii în numele unei persoane cu dizabilități fără ca persoana respectivă să fi e consultată.

Principalele drepturi garantate de CDPD

Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități stipulează ce măsuri trebuie să ia guvernele pentru protejarea şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. Aceasta nu creează niciun drept special, însă încearcă să asigure faptul că persoanele cu dizabilități pot beneficia, la fel ca toate celelalte persoane, de toate drepturile omului. Cele mai importante drepturi garantate de Convenție sunt:

  • Accesul la justiție

Accesul efectiv la justiţie poate reprezenta o dificultate pentru multe persoane, însă în special pentru persoanele cu dizabilități. Acestea s-ar putea confrunta cu probleme în accesul fizic la anumite locuri, probleme de comunicare sau probleme referitoare la atitudinile celor din jur – deoarece uneori nu se consideră că persoanele cu dizabilități ar putea fi martori credibili sau că opiniile acestora ar trebui luate în considerare. CDPD solicită guvernelor să se asigure că persoanele cu dizabilități au acces efectiv la sistemul de justiţie prin eliminarea oricăror bariere care le-ar putea împiedica să ia parte la procedurile judiciare în calitate de reclamanţi, pârâţi, martori sau membri ai juriului.

  • Viața independentă

Cu toţii ne preţuim independenţa, pe care de multe ori o considerăm implicită. Pentru persoanele cu dizabilități, aceasta este de multe ori un lux. CDPD doreşte să prevină situaţiile în care persoanele cu dizabilități sunt forţate, pe baza deficienţelor lor, să locuiască într-un anumit loc. Prin urmare, convenţia reafirmă dreptul persoanelor cu dizabilități de a trăi independent şi de a participa pe deplin la toate aspectele vieţii. Aceasta înseamnă că persoanele cu dizabilități ar trebui să aibă posibilitatea de a avea o locuinţă proprie, la fel ca orice persoană, şi acces egal la toate serviciile – de la transport, la informare şi comunicare, precum şi la facilităţi şi servicii publice.

  • Asigurarea de condiţii umane în instituţii

Atunci când trăiesc în instituţii rezidenţiale pe termen lung, persoanele cu dizabilități sunt în mod deosebit vulnerabile la încălcări ale drepturilor fundamentale ale omului. CDPD obligă guvernele să găsească modalităţi de a proteja în mod efectiv persoanele cu dizabilități de acte de exploatare, abuz, tratament degradant, violenţă sau tortură, de exemplu prin interzicerea oricărui experiment medical sau ştiinţific care nu are consimţământul liber şi informat al acestora, în special atunci când este vorba de intervenţii medicale forţate pentru tratarea unei deficiențe, precum şi de întreruperea de sarcină sau sterilizarea forţată. Convenţia adresează un apel guvernelor în sensul încetării abuzului determinat de neglijare, abandon, izolare, ascunderea de societate sau utilizarea medicamentelor pentru controlarea comportamentului.

  • Implicarea din punct de vedere politic

Participarea la viaţa politică este un drept fundamental al fiecărui cetăţean al UE. Acesta este fundamentul democraţiei. CDPD obligă ţările să asigure posibilitatea persoanelor cu dizabilități de a beneficia de dreptul de a participa la viaţa politică. Prin urmare, persoanelor cu dizabilități nu trebuie doar să li se permită, ci efectiv să li se faciliteze accesul şi să fi e încurajate să voteze şi să participe la viaţa politică, inclusiv să deţină o funcţie obţinută în urma unor alegeri la orice nivel al administraţiei. Aceasta se poate realiza, de exemplu, prin asigurarea accesibilităţii pentru persoanele cu dizabilități a procedurilor, facilităţilor şi materialelor de vot.

Situația persoanelor cu dizabilități în România

Declarația Universală a Drepturilor Omului prevede în primul său articol că „toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi.” Principiul egalității și principiul non-discriminării sunt componente esențiale ale dreptului umanitar internațional, dar cu toate acestea persoanele cu dizabilități se confruntă cu discriminarea societății în România. Conform unui raport elaborat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (ADF), doar 1% dintre persoanele cu dizabilități mintale au un loc de muncă în România. Raportul ADF indică, de asemenea, că persoanele cu dizabilități mintale din instituții, în special copiii, sunt victimele diverselor forme de intimidare, hărțuire și abuz.

În țara noastră este implementată în prezent Strategia națională ”O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități 2016-2020”, ce vizează reducerea situațiilor de discriminare multiplă și a ponderii persoanelor cu dizabilitate aflate în risc de sărăcie și excluziune socială. Strategia se focalizează pe 8 direcții principale de acțiune, și anume: accesibilitate, participare, egalitate, ocuparea forței de muncă, educație și formare profesională, protecție socială, sănătate și statistici și colectarea datelor.

Măsurile incluse în Strategie si in Planul operațional aferent se adresează unui număr de peste 752 de mii de persoane cu dizabilități, câte erau înregistrate în iunie 2015 conform datelor statistice oficiale comunicate de Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale și Persoanelor Varstnice (MMFPSPV). Dintre acestea, 97,7% se află în îngrijirea familiilor și/sau trăiesc independent, iar 2,3% sunt asistate în instituțiile publice rezidențiale de asistență sociala pentru persoanele adulte cu dizabilități.

 

Surse: ”Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s